Ziua 8 In padurea cu banane

Am plecat sa cautam o cascada si am ajuns aproape pe varful vulcanului.

GWADALOUPE

7/15/20224 min read

Duminica, sărbătoare! totuși, nici măcar o biserica ortodoxa prin apropiere…hmm stai sa caut totuși pe google! Chiar exista una! Au ajuns romanii și aici!!! La 10.000km de casa! Impresionant dar e deja ora 20 în momentul de față. Probabil duminica viitoare ne vom încerca norocul. Dar pana atunci trebuie sa recunoaștem ca astăzi am lenevit destul de mult, dar pe la amiaza a apărut motivația! Si à zis HEI! GATA cu telefoanele și tabletele afara cu voi. Asa ca am plecat în căutare de nou. Și asta am găsit : Am plecat sa cautam o cascada sau doua. Și pe prima nu prea am găsit-o, mai mult am auzit-o. Dar pana sa ajungem la “Saut D’eau de Matouba” am găsit o pădure de bananier sau mai bine zis o plantație dar pentru noi tot pădure era asa ca am gustat din bananele necoapte care sincer nu sunt comestibile. Ți se face gura punga. Apoi niște peisaje din Rambo 3 cu jungla și liane doar Tarzan mai lipsea de acolo.

Dar era frumos și surprinzător, plante nemaivăzute și fructe și flori ne mai întâlnite. Am început sa coboram pe cursul de apa auzind în același timp sunetul cascadei din apropiere dar la un moment dat ne am dat seama ca ne îndepărta prea tare de drumul principal și nu aveam cu noi nici apa nici mâncare sau pelerina în caz de ploaie. Asa ca am decis sa facem cale întoarsă și sa mergem in amonte în speranța de a găsi un acces spre cascada.

E de înțeles ca e vorba de o cascada în stare naturala și nu de un parc de atracții în care totul e organizat în asa fel încât turiștii sa poată face cat mai multe fotografii și sa fie în siguranță. A trebuit sa trecem pe sub trunchi de copaci sa sărim peste liene și sa coboram pe un teren alunecos avand în vedere ca e sezonul ploios. Doar ploaia mai lipsea…și totuși nu a căzut peste noi. Am făcut cale întoarsă și la un moment dat am găsit o prăpastie destul de abrupta pe care nu puteam coborâ asa ca am coborât singur am făcut aceste fotografii și am urcat înapoi.

Cascada era cu siguranță pe aproape dar siguranță noastră conta mai mult asa ca am abandonat-o. Obiectivul numărul doi al zilei a fost : Les bains Chauds de Saint Claude. Niște ape termale sulfuroase încălzite de vulcanul pe care ne aflam. După ce a urcat cu mașina pana la cota 1200 am profitat de priveliște și am aflat ca mai aveam de mers încă o ora și jumătate prin jungla pana la destinație pe o cărare mâloasa. Era sa uit. Mașina noastră de jucărie Nissan Micra nu a reușit sa urce panta pana în vârf… Asa ca puternica Alexandra s-a dat jos din mașină și a inpins-o pana în vârf. Era amuzant dacă glumeam dar nu glumesc mașina nu a putut ur a panta cu viteza întâi…cred ca panta avea 20%…

Ne aflam la cota 1200 ceea ce nu e foarte mult de obicei dar in cazul de fata diferența de temperatura era chiar foarte importanta 6 grade Celsius! fata de nivelul marii. In fine toate bune și frumoase dar pana la urma am decis sa nu urcam cu copiii prin jungla aia mâloasa o ora și jumătate mai ales ca era deja ora 15.30 și seara se lasă aici pe la 18.30. Cu regrete a trebuit din nou sa facem cale întoarsă. Sunt și zile din astea. Ah veneau și nori de peste munte și gândindu-mă cat de greu am urcat panta m-a apucat panica gândindu-mă ca în caz de ploaie voi aluneca la vale ca la patinaj artistic…chiar mi a fost frica. Am plecat în graba și ploaia ne a ocolit. Doua obiective aproape ratate.dar nici acasa nu voiam sa ne întoarcem. Asa ca am coborât vre o 500m altitudine în căutare de semnal și internet. Am găsit și a treia destinație și de data asta am avut și puțin noroc. Am putut ajunge cu Mașina direct pana la “Bains Jaunes” niște bai termale mai reci dar la care se putea ajunge direct cu mașina. Băile astea galbene sunt simpatice as zice dar panoul care ne întâmpină și la care ma așteptăm deja scria sa fim atenți la AMIBE niște micro organisme care ți intra în nas și se urca pe nervul olfactiv provocând meningita și moarte. În principiu totul e bine atâta timp cât nu ți bagi capul în apa. ÎN PRINCIPIU! Asa ca ne am băgat doar picioarele . Oricum nu venisem pregătiți și nu aveam prosoape dar e interesant cate alte pericole bacterii și alte chestii găsești în părțile îndepărtate ale lumii. Pe scurt apa e sulfuroase, calda 26 grade și foarte buna pentru reumatism. Cred ca la tălpile picioarelor nu vom avea reumatism . Oamenii stăteau liniștiți în apa și discutau râdeau și glumea ca la Băile romane. Unii din ei făceau și scufundări spre uimirea noastră dar ce sa zic : fiecare cu imunitatea lui…. A trebuit în cele din urma sa plecam și acasă. Și am plecat Mai pun aici câteva fotografii făcute pe drum. Sub copacul meu preferat. Îmi aduce aminte de Blackstar Am ieșit din pădurea de banane Biserica catolica După ce am împins mașină la deal…. Gradina de sub vulcan Final Destination Intre mare și munte În mașină ma simt mai în siguranță decât pe vulcan Sus pe deal Plante Copiii au fost mai impresionați de capre decât toate celelalte peisaje…varsta Am căzut și m am.lovit